Ads by IBU ProTV
marime text: Mareste fontul Micsoreaza fontul

Hercules: Dwayne Johnson, un razboinic cu greutate

A venit si momentul sa-l vedem pe Dwayne Johnson in rolul semizeului Hercule, fiul lui Zeus. Productia regizata de Brett Ratner era intens asteptata de fanii actorului musculos si daca multi s-au grabit sa-l catalogheze drept "un dezastru" inainte sa-l vada, ei bine, filmul nu este deloc asa. Surprinzator, Hercules nu se face de ras, daca pastram proportiile unui astfel de film, si reuseste sa ofere un film de aventura decent si de la care iesi mai surprins decat te asteptai.

Hercules: Dwayne Johnson, un razboinic cu greutate

Recunosc ca am intrat in sala de cinema cu inima indoita. Nu sunt o fana a lui Dwayne Johnson, dar remarc de fiecare data carisma cu care reuseste sa isi cucereasca publicul. De cand si-a lansat cariera de actor, Dwayne a invatat multe trucuri si se vede ca este un profesionist si un tip muncitor.

 

Dupa ce primul film cu Hercule, in care eroul e jucat de Kellan Lutz, a fost un esec, m-am temut sa nu se intample la fel si cu aceasta productie. Doar ca de data asta a iesit ceva acceptabil si distractiv. Am ras mai mult ca la o comedie si sper ca jumatate din momente sa fi fost intentionate. Filmul urmareste povestea din romanul de benzi desenate Hercules: The Thracian Wars, creat de Steven Moore si Admira Wijaya. Regizorul Brett Ratner a folosit scenariu scris de Ryan Condal, care, ce-i drept, e subtirel, dar am vazut filme de acest gen de 100 de ori mai proaste.

 

Cand regele Traciei (John  Hurt) ii cere lui Hercule si tovarasilor lui sa-i antreneze armata pentru a deveni cat mai puternica, acesta nu poate rezista in fata ideii de sange si razboi. Insa luptele il determina sa constientizeze ca este departe de eroul care a fost candva. Intre timp, Hercules ascunde un secret dureror si este macinat de durere si regrete.

 

 

 


Povestea respecta cam tot ce stim despre indragitul semi-zeu: Hercule fiul puternicului Zeus, nu a avut parte decat de suferinta intreaga sa viata, simtind furia mamei sale vitrege Zeita Hera mai tot timpul, iar dupa cele douasprezece munci grele si pierderea familiei, semizeul obosit si scarbit de aceasta viata, intoarce spatele zeilor si isi gaseste consolare doar in lupte si provocari sangeroase. Ce mi-a placut e faptul ca pastreaza mitul in jurul lui Hercules, insa Ratner a mizat mai mult pe ideea de film de aventura, de imaginea de razboinic a eroului si nu cea a semizeului. Practic, filmul este unul de razboi, intre doua popoare, mercenari si osti.

 

Cred ca nici realizatorii filmului nu s-au gandit sa faca vreo capodopera si tocmai asta ii asigura succesul: te prinzi de parodiile subtile atunci cand Dwayne Johnson, furios, in plina lupta, ucide un centaur si spune "fuck the centaurs". De remarcat si modul in care striga din toti ranunchii "I am Herculeeeees". Filmul nu duce lipsa nici de actori foarte buni, o distributie care ridica mult filmul: John Hurt, Ian McShane sau Rufus Sewell.

 

Un film de vara, usor, distractiv si fara prea mari pretentii, Hercules e departe de a fi un esec, daca stii din start la ce sa te astepti si nu vrei sa cauti filosofia existentialista intr-un film cu muschi si lupte.


Verdict: 7.5/10


Galerie foto