Sangele apa nu se face nici in "The Fighter"

Mai presus de un film cu box, regizorul David O. Russel a realizat un film despre viata, spunand biografia celebrului boxeur Mickey Ward: un tanar ce a stat in umbra fratelui sau multi ani, Dicky. Narcoman, retras din lumea boxului dupa o mare reusita (KO lui Sugar Ray Leonard, desi se spune ca acesta ar fi alunecat). Dicky isi antreneaza fratele pentru a ajunge campion mondial, dar viata sa imprastiata ii pune mai multe piedici decat sa-l ajute.

Se imbina mai multe fire narative printre care o poveste de iubire, o familie numeroasa si obositoare care coplesteste prin prezenta sa, dar si prin atitudinea nedreapta fata de “fratele mai mic Mickey”, nevoia de a iesi din mizerie si saracie, dar si de a supravietui intr-o lume dura,  relatia destramata dintre frati si, nu in ultimul rand, relatia cu ringul de box. 

Modul de realizare este clasic, realist, spre documentar. Nu emotioneaza profund, greutatea adunata de-a lungul filmului este lasata pentru ultimele zece minute. Pentru ca stii deja finalul (previzibil), ramai in rolul de spectator obiectiv si traiesti meciul ca atare insa, la final, cam sari de pe scaun.

The Fighter nu si-a propus sa socheze sau sa cosmetizeze realitatea in vreun fel, ci a vrut sa povesteasca un moment din viata unui om care a scris istoria. Si i-a reusit!