Upside Down: Romeo si Julieta intre doua lumi

Dupa ce anul trecut a jucat rolul unei depresive in Melancholia, un rol exceptional care i-a adus si premiul la Cannes pentru cea mai buna actrita, Kirsten Dunst pare sa fi simit nevoia de ceva mai usurel, asa ca a ales un rol de indragostita.

Adam (Jim Sturgess) este un tip aparent obisnuit, intr-un univers cu totul special. Are o existenta modesta, traind de pe o zi pe alta, dar firea sa romantica il face sa se agate de amintirea unei fete pe care a iubit-o la un moment dat, pe nume Eden (Kirsten Dunst). Fata provenea dintr-o alta lume, o lume inversata, cu gravitatie proprie, fix deasupra celei pe care o cunoastem, dar de neatins.

Flirtul lor inocent din copilarie s-a transformat intr-o iubire imposibila, insa cand Adam o zareste pe Eden la televizor, nimic nu il va putea opri sa o gaseasca si sa o recucereasca.

Regizorul argentinian Juan Solanas a incercat sa ne ia ochii cu lumile sale create spectaculos la nivel vizual, insa a dat-o in bara la capitolul scenariu, pe care tot el il semneaza. Cu o poveste de dragoste fortata, filmul lui Solanas nu convinge.

Pentru ca nu a vrut sa se duca foarte mult intr-o directie care poate deveni periculoasa - aceea de a face un film SF distopic plasat intr-un univers interesant- Solanas a mizat pe elementul romantic. Dar, daca tot a ales aceasta cale ar fi trebuit sa creeze intr-adevar o relatie credibila intre personaje si putin mai intunecata. Din pacate, atractia dintre actori lipseste, Kirsten Dunst este mult prea simtitoare, in timp ce Jim Sturgess, partenerul ei din film, este eclipsat in aproape toate scenele de colega sa mult mai talentata.

Probabil ca regizorul a vrut sa creeze o  poveste de dragoste asemanatoare celei traite de Romeo si Julieta, al unei iubiri imposibile intr-un concept nou si un decor extraordinar, dar lipsa experientei isi spune cuvantul.

Upside Down porneste de la o idee interesanta, cu un concept original, dar se pierde pe drum intr-un basm frumos. Pe tot parcursul vizionarii m-am gandit la o singura idee: cum ar fi aratat acest film daca intra pe mainile unui regizor precum Christopher Nolan. Probabil ca atunci Upside Down devenea inca un film exceptional lansat in ultimii ani.

Fara prea multa experienta, regizorul Solanas se fereste sa intre mai mult in dedesubturile unui film SF si se axeaza mai mult pe o poveste de dragoste care devine mult prea siropoasa. Din pacate, Upside Down este ca un mar ce straluceste pe dinafara, dar cand il gusti iti lasa un gust amar.