21 Jump Street: risc de placeri vinovate

   21 Jump Street e ce se intampla cu Bad Boys atunci cand White Men Can’t Jump. Duetul Jenko (Tatum) – Schmidt (Hill) e retrogradat dupa un esec de cititre a drepturilor intr-o divizie politieneasca ce lucreaza sub acoperire (halal retrogradare!) in liceele americane. Mentorul lor ia chip de Ice Cube, aici cu o aparitie fizica de tataita, dar slobod la gura in stilul lui Samuel L. Jackson, iar misiunea lor devine aceea de a opri un drog nou si periculos (halal idee!) de la a se imprastia prin scoli.  Povestea n-are nicio noima, evident, dar rasul nu lipseste. Mai intai pentru ca cei doi gasesc o lume a liceului intoarsa cu fundul in sus fata de cum o lasasera ei, iar apoi pentru ca dintr-o neglijenta perfect natanga cei doi isi incurca intre ei falsele identitati. Spre final, daca n-ati citit deja spoilere, veti avea surpriza sa-l vedeti pe unul din actorii din serialul original – atunci la inceput de cariera,  acum in topul celor mai bine platiti actori intr-o aparitie cu accent sangeros.

   Michael Bacall, un actor convertit la scenaristica (Scott vs. the Pilgrim World), duce greul  povestii lui 21 Jump Street secondat de Jonah Hill. Cei doi stiu prea bine regulile, respecta structural un sablon clasic, iar atunci cand n-au cum sa umple scenele cu un continut plauzibil sau inovator, aleg sa-si anunte direct spectatorul si sa imbratiseze calduros cliseele. Ceea ce functioneaza foarte bine in primele doua acte, dar mai putin in al treilea, acolo unde pelicula sufera un hiatus narativ si sare calul cu cateva scene gretoase.

   Regizorii Phil Lord si Chris Miller, raspunzatori anterior pentru animatia Cloudy With a Chance of Meatballs, reusesc sa nimereasca in majoritatea momentelor tonul potrivit. 21 Jump Street balanseaza permanent intre dulcegarie si brutalitate, intre aerul prietenos al filmelor cu adolescenti si exagerarile unei caricaturi. In plus e si prima intalnire, dovedit reusita, intre actorul Channing Tatum si genul comediei. Cu mentiunea ca  greul amuzamentului este dus de Jonah Hill si cateva personaje secundare. Pacat ca profa de chimie nu a primit si mai mult spatiu, cred ca l-ar fi umplut lejer.

   Departe de a fi din categoria lui Anchorman sau a lui Hangover, mai jos si de cat  Hot Tub Time Machine, 21 Jump Street poate figura totusi pe o lista de placeri vinovate. Nici nu poate  fi altfel cand in film se spune la un moment dat din tot sufletul: Fuck you, Glee! Si  pazea, dupa liceu urmeaza colegiul! 

   Verdict: 3/5, bun

   Pentru: adolescenti din toate liceele, uniti-va