Era o epocă în care marile vedete nu trebuiau să iasă din tipare. Dar ea a rămas un reper despre care vorbim și astăzi, într-o epocă a emancipării.
A fost una dintre cele mai dorite și fotografiate femei ale epocii sale, dar dincolo de scandalurile în care a fost implicată și de legenda sa de femme fatale, Ava Gardner era de fapt o femeie timidă și nesigură, care dorea doar să fie iubită, povestește Cristina Morato, autoarea cărții „Zeițele Hollywoodului”, citată de „Vanity Fair”.
Pe 25 ianuarie s-au împlinit 36 de ani de la moartea uneia dintre marile vedete ale Hollywoodului de aur, cunoscută drept
„cel mai frumos animal din lume”. „
Povestea Avei este cea a Cenușăresei. O fetiță săracă care a crescut sălbatică într-o fermă izolată dintr-un sat din Carolina de Nord, până când un vânător de talente a descoperit-o și a transformat-o într-o strălucitoare vedetă de cinema. Avea 18 ani când Hollywoodul a remarcat-o și i-a făcut o probă. Era timidă și neîndemânatică, nu jucase niciodată în viața ei și accentul ei sudic puternic era de neînțeles, dar au rămas uimiți de fotogenia și magnetismul ei enorm”, adaugă Morato despre începuturile actriței în mecca cinematografiei.

Era foarte senzuală, își mișca corpul ca nimeni altcineva și era foarte conștientă de importanța gesturilor, mari și mici. Era cinema pur, domnea în prim-plan, dar și în planuri largi, pe care le umplea cu felul ei de a se mișca. Gardner rivaliza în frumusețe și roluri cu alte mari dive, precum Grace Kelly sau Elizabeth Taylor, dar avea o aură specială care o făcea diferită de celelalte. „Se înțelegea bine cu femeile, nu căuta dușmane, ci complice. Se certa doar în disputele de la locul de muncă și în relațiile amoroase, în special cu Metro și cu bărbatul vieții sale, Frank Sinatra”, mai aflăm de la Morato.
Nu i-a fost ușor să accepte normele acestei industrii care stăpânea viața vedetelor sale. Sub presiunea așa-numitului Cod Hays, filmele trebuiau să fie aprobate cu o ștampilă pentru a putea fi proiectate, iar studiourile supuneau actorii unor „clauze de moralitate” care puteau duce chiar la reținerea unei părți din salariul lor. „Hollywoodul de aur era rasist, homofob și extrem de machist. Star system-ul era proprietarul actrițelor, care trebuiau să se îmbrace și să ducă viața pe care studiourile le-o impuneau. Hărțuirea și abuzurile sexuale erau la ordinea zilei, dar, după cum ea însăși a spus: «Singurul lucru pe care îl puteam face noi, actrițele, era să îndurăm și să tăcem. Ne tratau ca și cum nu am avea suflet, mai rău decât vitele»”.
Dacă ceva a marcat viața protagonistei din
„Mogambo” (1953), acela a fost dragostea. Primul ei soț a fost
Mickey Rooney. El avea 21 de ani, iar ea 19. Căsătoria a durat un an din cauza infidelităților lui. Doi ani mai târziu, s-a căsătorit cu
Artie Shaw, regele clarinetului, și s-a separat după 13 luni de iad.
Frank Sinatra a fost al treilea soț al său și dragostea vieții ei.
„Păreau făcuți unul pentru celălalt și Ava credea că și-a găsit sufletul pereche. Dar relația lor a fost foarte distructivă și marcată de certuri și beții constante. Au divorțat după șase ani și Ava s-a mutat la Madrid”, povestește Morato. A locuit în Spania între 1953 și 1968, însă acei ani de petreceri, sex și alcool în Madridul care nu dormea niciodată i-au afectat sănătatea. În 1986 a făcut un infarct, iar Sinatra s-a oferit să-i plătească investigațiile medicale, trimițând-o în Statele Unite la analize.

Alături de Luis Miguel Dominguín, a descoperit magia nopților madrilene și a cunoscut crema societății, spioni și scriitori, precum Ernest Hemingway, cu care avea să întrețină o relație strânsă. „Mergeau prin localurile de flamenco, își lăsau părul liber și se urcau pe mese pentru a dansa în ritmul palmelor țiganilor”. În ciuda afecțiunii dintre Ava și toreador, relația lor s-a încheiat când el i-a cerut mâna în New York. Ava l-a respins, iar el s-a căsătorit cu Lucía Bosé.
Întrebarea care rămâne este dacă Ava Gardner a reușit să trăiască așa cum și-a dorit întotdeauna. Biografa are un răspuns clar:
„A trăit așa cum a vrut, dar a plătit un preț mare pentru libertatea ei. A fost o femeie înaintea vremii sale, prea liberală și modernă pentru epoca ei și, cu toate acestea, nu a regretat niciodată nimic. În spatele frumuseții sale orbitoare și a privirii feline se ascundea o femeie care nu a ezitat să se confrunte cu puternicele studiouri de film, o actriță rebelă care, mai presus de toate, își iubea libertatea. Până la sfârșitul zilelor sale (a murit de bronhopneumonie în 1990, la 67 de ani, la Londra, n.r.)
, a fost „țigănca de la Hollywood”, așa cum a botezat-o Humphrey Bogart, adică boemă, liberă și autentică.

FOTO: Getty Images