"Eu cand vreau sa fluier, fluier", uitat 5 ani in sertare din lipsa de bani

"Eu cand vreau sa fluier, fluier" spune povestea unui tanar inchis intr-un penitenciar de pe malul Dunarii, care se gandeste la evadare cu doar doua saptamani inainte de eliberare. El afla ca mama lui s-a intors acasa dupa mult timp din Italia si vrea sa-l ia acolo pe fratele sau mai mic. Tanarul detinut are la dispozitie doar 5 zile ca sa gaseasca o solutie. Si, colac peste pupaza, se indragosteste si de o studenta frumoasa la sociologie, venita in practica la penitenciar.

Se spune ca un film cu succes la public nu poate atinge aceasta performanta fara un "story" bun, fara o poveste care sa impresioneze si care sa ofere actorilor ocazia de a da tot ce este mai bun din ei. In cazul filmului romanesc premiat de doua ori la celebrul festival de la Berlin, omul care a stat in spatele povestii este scenaristul Catalin Mitulescu. El a povestit pentru stirileprotv.ro cum a pornit toata aceasta aventura.

"E un scenariu pe care l-am scris acum 5 ani, cam asa.. nu mai tin minte exact, este un scenariu destul de vechi, printre primele pe care le-am scris. Am fost intr-un penitenciar pentru minori si am facut studii sociale, exact cum este personajul din film. A fost o experienta foarte puternica. Ei erau.... amestecul acesta de copil fara parinte, scriau poezii si scrisori pentru mamele lor care nu existau, erau asa ...foarte sensibili. Simteai ca ceva s-a intamplat cu acei copii, ca la un moment dat au luat-o pe o panta gresita, dar lucrul acesta putea foarte bine sa nu se intample.."

Marcat sufleteste de experienta puternica traita in acel penitenciar pentru minori, Cristian Mitulescua inceput lucrul la scenariu. Ideea sa nu s-a concretizat imediat intr-un proiect cinematografic, din cauza finantarii.

Vezi tot interviul aici!