marime text: Mareste fontul Micsoreaza fontul

Interviu The One: Isabelle Huppert – Inger si demon

Intr-o dimineata caniculara, reporterul revistei The One a stat de vorba cu Isabelle Huppert, o actrita care nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Interviu The One: Isabelle Huppert – Inger si demon

Rece, calculata, distanta, dar teribil de pasionatasi pasionala, Huppert a venit in Romania cu ocazia expozitiei de fotografie 'Isabelle Huppert – la femme aux portaits'. Interviul a fost realizat de Maurice Munteanu, cu ajutorul translatorului Oana Lohan.

Maurice Munteanu: Stiu ca sunteti nascuta in Ville d'Avray. Pe cand eram copil, am citit o povestire fantastico-politista, a carei actiune se deruleaza in Ville D'Avray. Din pacate, nu mai retin autorul. In orice caz, este vorba despre o mama prea excentrica, prea burgheza care isi omoara fiica si isi seduce ginerele. Un scenariu foarte... Chabrol. Mi-a adus aminte de prestatia dumneavoastra din 'merci pour le chocolat'. Este o coincidenta?

Isabelle Huppert: Da, cred ca da, este o coincidenta. Nu erau multi ucigasi in Ville D’Avray din cate stiu eu.

MM: Ati studiat arta dramatica cu unii dintre cei mai mari profesori de teatru, nume precum Antoine Vitez sau Jean-Laurent Cochet. Exista vreun rol pe care v-ati fi dorit sa il interpretati? Aveti vreun regret in sensul acesta?

IH: Nu, nu am regrete. Nu, pentru ca uneori visam la anumite roluri si starea de visare pe care am avut-o imi serveste pentru alte roluri, deci nu ma fixez pe anumite personaje in particular, ci mai degraba pe anumiti regizori. Mi-ar fi placut sa traiesc in acelasi timp cu Alfred Hitchcock, Jean Renoir sau Ingmar Bergman mai recent, dar nu am regrete legate de roluri. Sunt mai debraba in cautare de regizori.

Vezi restul interviului aici!


Ultimele trailere adaugate

Cele mai citite

Noua generație de regizori de la Hollywood: cine schimbă limbajul vizual din cinema și rescrie regulile industriei

Hollywoodul trece printr-o revoluție tăcută, iar noii regizori nu mai vor să fie „următorii Nolan” sau „următorii Villeneuve”. Cu estetici radicale, obsesii vizuale și o libertate pe care vechea gardă nu și-a permis-o, această generație schimbă felul în care arată, se simte și se consumă cinema-ul.

Citeste mai mult ►

Modifică setările cookies