Battleship: mai degraba un Battleshit

   Un joc Hasbro e departe de a fi punctul ideal de plecare pentru un film, dar cum in cinematografe bate deja vantul sezonului de blockbustere, lucrurile trebuiau sa inceapa de undeva. Iar Battleship, lansat la apa ca un Transformers incrucisat cu Independence Day,  incepe de jos, de foarte jos. E doldora de efecte speciale pe care nici nu ma intereseaza cate zeci de milioane s-au cheltuit. Niciodata nu o sa pun semnul egal intre un film si niste efecte speciale. Si se promoveaza cu nume proaspete ca Taylor Kitsch, Rihanna sau Brooklyn Dekker. 

   Primul confirma verdictul post John Carter – n-are carisma sa salveze o lume – aici sau pe Marte. Rihanna are un rol subtire, dar sunt sigur ca replici gen “motherfuc…!” sau “boom!” i-au gadilat laringele mai ceva decat refrenul de la Umbrella. Fanii vor fi multumiti, cantareata nu se face de ras in Battleship. In privinta lui Brooklyn, model obisnuit deja cinematografic cu apa de la iesirea inspumata din Just Go With It, ea are expresivitatea unei conserve de ton. Neeson trece pe la casierie si incaseaza gras pentru o aparitie minimala, desigur marketata la greu in trailer. So, welcome to Battleship! 

   Povestea e lunga si obositoare. Poate din cauza ca se straduieste sa bifeze toate cliseele genului ratand in acelasi timp orice contact emotional cu spectatorul. In schimb tiuie fix ca Transformers-ul, duduie si pocneste ca sa se asigure ca nu adormi in scaun si combina ritmuri sonore eclectice din ce in ce mai surprinzatoare. Dialogurile si intamplarile starnesc de multe ori rasete in sala. Sunt cateva momente cand lucrul e intentionat, cand fratilor scenaristi Erich si Jon Hoeber le iese o dara de umor generat de stresul apocalipsei. Dar de cele mai multe ori, spectatorii rad nu cu ei, ci de ei. Vorbele marete suna intotdeauna a gol de pe buzele unor personaje de desen animat. Si din acest motiv Battleship suna mai degraba ca un Battleshit.

   Dincolo de norocul chior al pamantenilor (echipamentul de comunicare al extraterestrilor a esuat prin Hong Kong in stilul lui 2012, un extraterestru a fost pescuit intamplator cu ancora), dincolo de toate intorsaturile neverosimile (intotdeauna m-am intrebat cum de extraterestrii au aceleasi strategii militare ca pamantenii), infantilismul omenirii e impins la cote insuportabile. Cireasa de pe tort  o aseaza la final Hopper (Taylor Kitsch) cand ii spune senin noului sau amic japonez ca a citit cartea ”lor” Arta Razboiului. Atata doar ca autorul cartii, Sun Tzu, era chinez, nu japonez. In starea lamentabila in care se gaseste omenirea din Battleship nu e de mirare ca salvarea vine dinspre cateva personaje atipice. Schiopul, mosii si blonda ajung sa salveaze planeta. ...deh, nici salvatul lumii nu mai e ce era odata! 

Verdict: 1½/5, slab

Pentru: pana la clasa a 5-a