The Wolf of Wall-Street: depravare in stil american

"My name is Jordan Belfort. The year I turned 26, I made 49 million dollars, which really pissed me off because it was three shy of a million a week." (Leonardo DICaprio, in The Wolf of Wall Street)
 

Cei doi cineasti au reusit sa faca cel mai indrazent film al lor, in care lupii de pe Wall Street nu cunosc limite sau masura, in care sexul la birou este ceva obisnuit, iar drogurile sunt pe post de mic dejun. In prima faza, esti coplesit de scenele de nuditate si depravare, dar filmul lui Scorsese este mult mai mult decat si trebuie judecat atent.

In anii '90, Jordan Belfort a fost brokerul care in scurt timp a devenit cel mai bogat om din SUA, castiga zeci de milioane de $ pe zi, facea sex cu sotia pe un teanc de bani, priza de dimineata pana seara cocaina, asta pe langa un intreg arsenal de alte droguri si mai ales, fura de la cei lacomi pentru a se imbogati, atat el, cat si echipa cu care lucra.

Si-a facut o firma, Stratton Oakmont, pe care a dus-o pe culmile succesului prin frauda, pana cand a fost prins de FBI. A stat 22 de luni in inchisoare, si-a turnat colegii si prietenii cu care a lucrat si in final, si-a pierdut familia. Dupa ce a iesit din inchisoare, a scris un roman biografic, in care povesteste cu lux de amanuntate ce a facut, ce a trait si ce a vazut in cei 10 ani in care a facut parte din "haita lupilor"de pe Wall-Street. Acum, el tine workshop-uri despre cum sa iti faci un business si cum sa ai succes si tine discursuri motivationale. El spune ca nu a scris romanul ca sa se laude, ci pentru ca era macinat de remuscare. Si astazi, ramane unul dintre cele mai controversate personaje, mai ales ca nu le-a oferit despagubiri totale familiilor victimelor. El insusi se considera o "persoana josnica", lucru mentionat si in cartea lui.

Memoriile sale au devenit bestseller, iar asta i-a ajutat pe Martin Scorsese si Leo DiCaprio sa faca filmul, pe care initial, dorea Brad Pitt sa-l aduca pe marile ecrane.

In The Wolf of Wall Street , DiCaprio este Belfort. La varsta de 26 de ani, Belfort castigase deja 49 de milioane de dolari. Majoritatea banilor ii cheltuia pe prostituate, droguri si lucruri scumpe: iahturi, masini si petreceri opulente. Leonardo DiCaprio face aici unul dintre cele mai bune si grele roluri din cariera sa, cu mult curaj si forta. Inca un rol de Oscar, dar pentru care probabil ca nu va fi recompensat nici acum, tinand cont de ce interpretari sunt in acest an.

Belfort incepe timid in lumea Wall Street-ului, dar este pervetit usor si transformat dintr-un tanar aspirant la un loc de munca banos, intr-un multimilionar fara scrupule, manat continuu de dorinta sa insatiabila de a face munti de bani. Cu cat ai mai mult, cu atat vrei mai mult, indiferent de consecinte. O scena geniala este cea din debutul filmului, in care DiCaprio sta la masa de vorba cu primul sau sef, interpretat magistral de Matthew McConaughey. Acesta ii explica lui Belfort ca nimeni nu stie exact cand si cum o actiune la bursa scade sau urca, totul e un joc al umbrelor, nu exista in realitate. Tot el este cel care il indeamna pe Belfort sa consume cocaina, daca vrea sa faca fata acestei meserii.

Pe toata durata filmului, nu iti poti lua ochii de la DiCaprio, care il arata fara nici un menajament pe Belfort asa cum e: cinic, nepasator, lacom, dar genial. El este un anti-erou si sunt multe scene in care esti complet enervat de ceea ce face. Si totusi, nu il poti uri, pentru ca acelasi farmec cu care isi insela clientii, te cucereste si pe tine. DiCaprio este la fel de electrizant si in scenele in care arunca cu oameni pitici in tinta (!), in care prizeaza cocaina de pe fundul unei prostituate sau cand este amortit de droguri si se taraie pe jos ca sa ajunga la masina (o scena absolut genial jucata si regizata). Dar el triumfa in scenele in care tine discursurile despre cum se fac bani si in care trebuie sa arate cu adevarat de ce Belfort era un broker genial. Cred ca in acest film duce cel mai amplu si greu discurs de pana acum in filmele sale.

Scorsese, la fel ca personajul sau central, nu si-a impus nici o limita in a arata aceasta lume depravata si opulenta, si bine a facut. Nu poti face un film despre excese fara sa nu arati ce inseamna asta si care sunt consecintele. Dar cineastul nu face un portret moralizator, ci ne arata un comportament pe care americanii il doresc si il invidiaza, chiar daca acum il arata cu degetul. Sa te imbogatesti rapid cu orice cost este modelul pe care americanii il promoveaza, chiar daca il ambaleaza frumos, incat sa nasca sperante. Cei care au criticat filmul, sustind ca glorifica aceste personaje murdare, se insala. Scorsese nu glorifica nimic, ci expune viu si direct o lume decadenta, care exista si va exista mereu, din pacate. Acesti lupi de pe Wall Street se cred regii lumii si la fel ca romanii in Antichitate, sunt sustinatorii depravarii prin orice mijloc, atat timp cat le sunt satisfacute poftele de orice natura.

Martin Scorsese nu are nici un fel de mila cu personajele lui, le arata in toata goliciunea lor fizica si sufleteasca, le arate defectele si nebunia. Depravarea in stil american, are, intr-adevara o oarecare fascinantie, dar in spatele acestui portret de aur se afla numai putreziciune. Spiritul uman, daca nu este infranat, cade in patima opulentei, a depravarii si a exceselor.

Personal, nu m-am mai distrat de foarte multa vreme atat de mult la un film atat de bun. Si nu m-am simtit lezata de scenele de sex sau de comportamentul misogin si nu cred ca acest film incurajeaza un anume comportament. Nu am iesit de la film cu admiratie fata de Belfort, ci mai mult cu un sentiment de regret, regretul ca un om sclipitor nu a stiut cand se se opreasca si a ajuns o ruina, ruina propriilor excese.

De remarcat interpretarile lui Jonah Hill, care pe zi ce trece creste tot mai mult ca actor, dar si frumoasa Margot Robbie, care a reusit sa iasa in evidenta mai mult decat ca un corp frumos. Sunt cateva scene in care ii face fata cu brio lui DiCaprio. Iar cei carora le lipseste francezul Jean Dujardin (The Artist) vor avea bucuria sa-l revada intr-un rol mic, dar esential.

The Wolf of Wall Street este unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut in ultima vreme si poate cea mai buna colaborare dintre Scorsese si DiCaprio. Se vede si se simte cat de mult si-au dorit ca acest film sa iasa perfect. Singura intrebare care inca atarna intr-un colt al mintii este: isi schimba lupul naravul? Simte adevaratul Belfort remuscarea sau este singura lui solutie pentru ca nu a mai putut continua sa traiasca ca un rege al viciilor? Eu cred doar ca lupul nostru si-a schimbat doar blana, nu si naravul....

The Wolf of Wall Street/Lupul de pe Wall Street poate fi vizionat si in Romania incepand cu 10 ianuarie.

Verdict: 10/10, extraordinar