De copil, a fost pasionat de muzica si calarie. Ulterior, si-a descoperit pasiunea pentru film.
Iin 1935, i-a prezentat regizorului Jean Renoir primele sale incercari de scenariu, devenind asistent al acestuia. impreuna cu Renoir, a regizat "Une partie de campagne" si "Les basfonds". In 1937, s-a aflat pentru prima oara la Hollywood, care nu i-a facut o impresie deosebita.
La inceputul anilor '40, a regizat, singur, filmul "Obsesii", dupa un scenariu propriu, afirmandu-se ca un deschizator de drumuri in neorealismul italian. Primul sau film, interzis mai intai de fascisti, apoi de fortele aliate, a declansat un scandal de proportii in Italia si n-a ajuns niciodata in SUA, chiar daca este citat printre operele clasice ale cinematografiei.
Dupa 1944, a montat, in premiera in Italia, piese ale unor autori moderni, precum Jean Anouilh, Arthur Miller, Tennesee Williams, Jean Paul Sartre.
Si-a creat un ansamblu propriu, unde s-a format, intre alti, Marcello Mastroiani. In aceasta perioada, a pus in scena spectacolele "Parinti ingrozitori", "No Exit", "Menajeria de sticla", "Drumul tutunului", "Moartea unui comis voiajor", "Doi pe un balansoar'".
Iin 1947, a realizat filmul "Terra trema", o pelicula critica dura despre problemele cu care se confrunta Sicilia. Din 1954, s-a afirmat ca regizor de opera, indemnat de admiratia pentru Maria Callas, realizand, alaturi de aceasta, creatii remarcabile la Scala din Milano ("Vestala", "Traviata", "Somnambula", "Anna Bolein" si "Ifigenia in Taurida".
Ulterior, a regizat cu succes spectacole de opera cu "Don Carlos" pentru Covent Garden (premiera in 1958), "Macbeth" (prezentat la Festivalul de la Spoleto), "Ducele de Alba", "Salomeea" etc. In ianuarie 1963, a avut loc premiera "Diavolul in gradina", a carui regie a semnat-o.
A creat coregrafia pentru baletele "Mario si vrajitorul" si "Dance Marathon". A realizat costumele si scenografia pentru operele sale, de mai multe ori. Potrivit Agerpres, printre succesele sale, trebuie mentionate, de asemenea, spectacolele: "Trubadurul" (Covent Garden), "Falstaff" (Viena), "Cavalerul rozelor", "Traviata" si "Manon Lescaut" (Spoleto).
Activitatea de cineast a lui Luchino Visconti mai cuprinde filmele "Bellissima" (1951), "Zile de glorie", "Nostalgie" (primul film color al lui Visconti), "Nopti albe" (1957), "Rocco si fratii sai", ultimul sau mare film neorealist.
In perioada urmatoare, creatia sa a fost dominata de estetism. In 1961, a regizat primul episod al filmului "Boccaccio 70", conceput in trei episoade, cu Romy Schneider in rolul titular.
"Ghepardul" (1962), dupa celebrul roman al lui Lampedusa, un alt mare succes al lui Visconti, a fost distins cu premiul Palme d'Or.
A murit la 17 martie 1976.
Actorul de la Hollywood vine des în România, unde și-a făcut și prieteni, iar acum se află din nou aici, cu un alt proiect.