In luna septembrie Amour, filmul care i-a adus un al doilea Palme d’Or regizorului austriac Michael Haneke a fost numit de Federatia Internationala a Criticilor de Film cel mai bun dintre cele lansate in 2012, pe ecrane sau in festivaluri.
Amour, poate cel mai deprimant si emotionant film din acest an, asa cum l-au numit aproape la unison criticii britanici si americani, aduce in fata drama unui cuplu de octogenari a carui relatie indelungata e pusa la incercare atunci cand femeia ramane paralizata. Regizorul austriac este cunoscut pentru stilul sau riguros, descris adesea ca fiind deprimant scrie Hollywood Reporter care dezvaluie cum a devenit acest film realitate.
Michael Haneke a fost premiat pentru The Piano Teacher (2001) povestea unei obsesii sexuale, pentru Cache (2005), o explorare a voyorismului, in 2009 a luat Palme d'Or pentru The White Ribbon, un studiu asupra terorismului intr-un sat german inainte de Primul Razboi Mondial. Amour este la fel de lipsit de compromisuri ca celelalte filme ale sale, insa exprima si o tristete blanda cu declinul unui cuplu interpretat de Jean-Louis Trintignant si Emmanuelle Riva.
Un film sobru si crud, in acelasi timp tandru si emotionat despre iubire, imbatranire si moarte, Amour a castigat si inimile juratilor de la Cannes, care i-au acordat anul acesta Palme d’Or. Amour a intrat pe lista propunerilor pentru Oscar la categoria cel mai bun film strain si ar putea sa ajunga nominalizat si la alte categorii pentru Gala din februarie 2013. Mai usor de digerat fata de celelalte filme ale sale, Amour este insa poate cel mai personal pentru regizorul austriac.
"Am avut o ruda pe care am iubit-o mult si am fost nevoit sa vad cat a suferit" a povestit cinestul in varsta de 70 de ani despre o matusa care a suferit de reumatism cronic din cauza caruia si-a luat viata. Dupa ce a terminat munca la White Ribbon, regizorul si scenaristul s-a imbarcat intr-o calatorie de 3 luni de cerceratare despre victimele infarctelor, de consultare a medicilor si de participare la sedinte de logopedie pentru a scrie povestea unui cuplu in varsta care are de infruntat moartea.
Regizorul a avut de infruntat doua mari probleme: tema filmului si distributia. Povestea lui Haneke are in centru doi batrani de 80 de ani. "In societatea noastra, asta este un tabu inca" a declarat producatoarea filmului - Margaret Menegoz. "Poate ca Haneke este unul dintre cei mai importanti regizori in activitate de astazi, insa un partener ne-a spus << Uitati de asta, nu ar trebui sa aratati oameni batrani.>>"
Rolul sotului Georges a fost scris special pentru francezul Jean-Louis Trintignant, in varsta de 81 de ani. Acesta este cunoscut printre altele si pentru rolul din filmul lui Bernardo Bertolucci - The Conformist. "Nu stiu niciun alt actor care emana atata caldura sufleteasca cum o face el. Iar acest lucru a fost o parte importanta din scenariu", a declarat Haneke. Jean-Louis Trintignant se retrasese din cariera de actor asa ca a refuzat rolul la inceput. Haneke a dezvaluit ca nici nu concepea sa faca acest film fara el si ca Amour nu ar fi devenit realitate daca nu ar fi reusit sa-l convinga.
Unul dintre atuurile filmului este sa vezi legende ca Jean-Louis Trintignant si Emmanuelle Riva aratandu-si virtuozitatea. Jean-Louis Trintignant nu a mai facut filme din 2000, interpretand doar in piese de teatru. I-am spus producatoarei Margaret Menegoz: <<Mai bine ma ucid decat sa fac un nou film>>" a povestit Jean-Louis Trintignant . "Filmele nu sunt facute pentrru actori. Le facem din vanitate, pentru bani, pentru faima. Mi-a placut scenariul, insa mi s-a parut atat de trist si la varsta mea trebuie sa evit tristetea. Iar Margaret mi-a spus <<Fa acest film si te sinucizi dupa aia>>.
Pentru rolul lui Anne, sotia lui Georges, care sufera un infarct la inceputul filmului si al carei declin dureros este motorul povestii a fost nevoie de mai multa munca. Dupa mai multe teste si auditii Haneke a ales-o pe frantuzoaica Emmanuelle Riva, in varsta de 85 de ani. Riva s-a bucurat de o cariera de peste 60 de ani in Franta si ramane cunoscuta cel mai mult pentru rolul din filmul lui Alain Resnais - Hiroshima Mon Amour, unde interpreta o actrita ce are o aventura in timp ce filma un film anti razboi in Japonia.
Actrita l-a impresionat pe Haneke pentru ca era induiosatoare si pentru ca arata credibil in ipostaza personajului ei: "Nu este usor sa gasesti o actrita de aceasta varsta care sa nu fi suferit operatii estetice" a declarat Riva. Isabelle Huppert, faimoasa actrita franceza are si ea un rol mic film, in ipostaza fiicei cuplului. Cu acesti actori si cu un buget de 8.9 milioane de $, 70 % din el fiind asigurat de studiourile Les Films du Losang, filmul a inceput productia in Paris, in 2011. Obsedat de detalii, Haneke a construit un scump apartament parizian intr-un studiou unde s-a ocupat de fiecare aspect al productiei.
Inainte de startul celor 9 saptamani de filmare, Riva a decis sa doarma pe platouri din cauza greutatii de a se transporta in fiecare zi la studiou. "Cred ca as fi ajuns obosita in fiecare dimineata doar din cauza drumului pe autostrada cu masina. Asa ca noaptea pe platouri eram doar eu, paznicii si un caine. Pentru rolul din film nu trebuia sa fac multa miscare, iar dupa filmari puteam sa ma misc in voie pe platouri. Mi se aducea mancare acolo, eram ca un copil rasfatat", a povestit actrita.
Desi filmele lui Haneke sunt considerate brutale, atmosfera de pe platouri era total opusa: "Nu e niciodata trist si nu este greu sa lucrezi cu el. Ceea ce vedeti pe ecran presupune munca si nu poti sa faci asta daca esti intr-o atmosfera trista. Ok, e drept ca cere si cate 10 duble pentru a nimeni un gest corect, insa pentru prima scena alaturi de Jean-Louis Trintignant, Michael nu mi-a dat nicio indicatie, decat sa nu fiu sentimentala" a povestit Huppert.
Filmarile au avut insa provocarile lor: intr-una din scene personajul jucat de Riva, Anne, trebuie sa sufere violentele unei asistente care o loveste, o freaca cu brutalitate in timpul unei bai si chiar o sufoca. "Nimeni nu vrea sa fie gol indiferent de ce varsta are. Inainte de aceasta scena mi-a fost frica. Trebuia ca totul sa para cat mai real, insa am spus << Hei, nu vreau sa mor chiar eu>>. Pentru Trintignant care si-a rupt mana inainte de a incepe filmarile, aceasta scena a fost si mai surprinzatoare pentru ca venea dupa un dialog emotionant.
In Romania, filmul Amour va fi adus de Independenta Film, cel mai probabil la inceputul anului viitor.
Aceasta este povestea primei nave de transport americane capturate de pirați în ultimele două secole.