marime text: Mareste fontul Micsoreaza fontul

The Dark Knight Rises: Gotham sub ocupatie

Pe masura ce se scurg minutele de vizionare ale celui mai asteptat film pe 2012 realizezi ca Dark Knight Rises nu va reusi, desi e finalul trilogiei, sa se ridice la nivelul predecesorului sau. Dark Knight-ul din 2008 ramane varful seriei si cel mai bun film cu supereroi de pana acum. 

The Dark Knight Rises: Gotham sub ocupatie

 

   Am revazut primele doua filme Batman-Nolan cu cateva saptamani inainte de cea mai asteptata premiera a anului. Batman Begins sta in picioare si acum ca o introducere in forta. Personajul mascat se rupe complet de traditia benzilor desenate gratie viziunii insuflate de Nolan. Al doilea film – Dark Knight-ul – e fascinatie pura de la unul din cele mai reusite personaje negative din istoria cinematografiei (The Joker) si pana la trimiterile la realitate si implicatiile ei (chestiunea limitelor supravegherii populatiei chiar si cand e vorba de protectia ei). 

   Pe cale de consecinta asteptarile pentru The Dark Knight Rises erau teribil de sus. Mintea brici a domnului Nolan ofera un final foarte bun – o sa prefer oricand firele lui narative multiple, inclestate si bine stapanite si profunzimea psihologica a personajelor sale versus supereroii de carton subtirel a celor de la Marvel, dar nu incape nicio indoiala ca pana la nivelul lui Dark Knight mai erau cativa pasi.

   Sigur ca TDKR are o gramada de lucruri bune. Selina, nenumita Catwoman, are parte de o introducere de cinci stele. Dincolo de aparenta unei femme fatale cu planurile perfect ticluite, personajul ei are cele mai bune replici din film si o profunzime care sa-i permita in cele peste 160 de minute film o transformare in toata regula. Desi are multe noutati (suntem la 8 ani dupa Dark Kinght) si nu-si neglijeaza niciodata expozitiunea, TDKR are un puls ridicat aducand mereu in fata spectatorului un suvoi de evenimente. Cateva dintre momentele cheie gandite de Nolan se desfasoara la o scara mai mare decat tot ce s-a vazut pana acum in Batman-urile sale. Grandoarea vizuala (250 de milioane de dolari iti dau posibilitatea sa te joci cu tot felul de explozii si update-uri la gadgetarie) aseaza filmul la granita dintre Gotham si intreaga America, intr-o postura de rezistenta in vremuri de razboi. Culmea, pentru un romantic cinic, Nolan ofera in TDKR si cateva accente lacrimogene putin asteptate via Alfred (Michael Caine).

   Si totusi ce-i lipseste filmului? In primul rand antieroul dement, anarhic si hipnotizant. Amintiti-va Joker-ul lasand la o parte atat cat se poate prestatia exceptionala a lui Heath Ledger. De povestile lui maleabile despre propria copilarie, de nebunia gesturilor sale, de filozofia lui malefica catre care incerca sa ghideze de la distanta umanitatea. Joker-ul era extrem si asta-l facea irezistibil. 

   Bane are parte in TDKR de o introducere puternica cu un avion in dezmembrare si de o istorie personala povestita abil de Nolan. Dar in rest e un antierou mai degraba obisnuit. Masca, accentuand privirea, si vocea (cumva nefericita) nu il ridica in vreun fel. Un alt personaj spune despre Bane ca e pure evil, dar senzatia nu e transmisa organic, emotional prin ce se petrece pe ecran. Si cand antieroul n-are suficienta carisma, nici eroul nu se evidentiaza maxim.

   In al doilea rand, desi incearca sa vorbeasca despre lumea in care traim, TDKR n-are claritatea dorita. Promisiunea o seteaza Selina (secventa a fost inclusa si in trailer): There’s a storm coming… Insa nicaieri cei 99% nu devin masa promisa de revolta populara. Da, atacul de la bursa vorbeste despre criza financiara, dar altfel Bane isi elibereaza o mie de raufacatori, sigileaza si terorizeaza Gotham-ul. Oamenii (cei 99%) stau inchisi in casa de frica. Promisiunea Selinei a fost confiscata de o gasca – indiferent cat de numeroasa. Sensurile si discutiile despre viitor, echilibru si directiile civilizatiei vestice aluneca si se pierd intr-o atmosfera de gulag al raufacatorilor.  

   Ultimele pe lista de nemultumiri sunt scenele de lupta corp la corp. In mai multe randuri filmarile devin stereotipe si lipsite de expresivitate. Dati-i lui Nolan un coregraf asiatic, si aceste fist fights ar putea arata mai convingator si pe masura restului povestii. Pentru ca Nolan este fara indoiala un povestitor de prima mana de la care nu poti decat sa astepti cu interes urmatoarea propunere personala. Inainte de Batman Begins a fost Memento, intre Batman Begins si The Dark Kinght a fost The Prestige, iar intre The Dark Kinght si TDKR fost Inception. Toate excelente. Oare ce va urma acum?

   Verdict: 3½/5, foarte bun

    Pentru:
cam toata lumea


Ultimele trailere adaugate


Modifică setările cookies