World War Z, cel mai scump film cu zombi facut vreodata: cum au fost realizate creaturile inspaimantatoare, secretele blockbusterului cu Brad Pitt

Ziua Z: Apocalipsa/ World War Z este un thriller al carui protagonist este Gerry Lane (Brad Pitt), angajat la ONU, care e nevoit sa strabata intreaga lume intr-o cursa contracronometru pentru a opri o epidemie care rastoarna guverne, rascoala armate si ameninta sa elimine rasa umana.  Intr-o zi ca oricare alta, Gerry Lane se afla intr-un blocaj de trafic impreuna cu familia sa. Ca fost investigator ONU, Lane simte ca blocajul din trafic nu e unul obsinuit; cerul e brazdat de elicoptere de politie, iar pe strazi e plin de politisti pe motociclete.

Ceva face ca multimi de oameni sa se atace cu ferocitate unul pe celalalt – un virus letal care se propaga dintr-o singura muscatura, si care tansforma oameni sanatosi in creaturi de o salbaticie greu de imaginat. Vecinii se intorc impotriva vecinilor, un strain amabil devine brusc un dusman mortal. Originile virusului sunt necunoscute, iar numarul celor infectati creste exponential in fiecare zi, devenind rapid o pandemie globala. Pe masura ce numarul celor infectati copleseste rapid efectivul armatelor lumii, iar guvernele devin tot mai neputincioase, Lane e fortat sa se intoarca la viata periculoasa pe care o dusese inainte de a se retrage pentru a declansa o investigatie globala cautand sursa epidemiei, dar si mijloacele prin care sa poata fi oprita raspandirea sa.

De la carte pe marele ecran

Ziua Z: Apocalipsa/ World War Z  a inceput ca un roman horror postapocaliptic de Max Brooks, intitulat World War Z: An Oral History of the Zombie War (Razboiul Z, in traducerea romaneasca), scris la persoana intai, narat cei care au trecut prin aceasta experienta. Producatorii Brad Pitt, Dede Gardner si Jeremy Kleiner au citit cartea in versiune gata de tipar si au fot cu totii captivati. “Acum cinci ani nu stiam nimic despre zombie”, spune Brad Pitt. “Acum cred ca sunt expert. Cartea lui Max trateaza subiectul ca pe o pandemie globala, care se raspandeste cam ca virusurile pe care le-am intalnit deja. Ce se intampla apoi cand toate grijile noastre devin futile pe langa acest flagel? Ce se intampla cand structurile puterii si normele sociale dispar? Cum vom putea supravietui?”

Tema vasta a cartii a fost ceea ce l-a interesat pe Kleiner, care cunostea bine cartile lui Brooks: “Scara globala, intersectarea temelor cu zombie cu cele ale politicii si a institutiilor guvernamentale ne-a placut, pentru ca adauga elemente interesante si moderne genului clasic cu zombie.”
Pentru ca stilul cartii, acela de marturii ale mai multor persoane, nu se preta la adaptarea pentru marele ecran, realizatorii au optat sa spuna povestea prin prisma unui singur protagonist, pentru a mentine esenta temelor si rasturnarile de situatie care le-au placut in roman.
Cand lucrau deja la scenariu, realizatorii au decis ca era timpul sa abordeze un regizor, asa ca au apelat la Marc Forster.

Gardner spune: “Marc a fost pe aceeasi lungime de unda cu noi, dorind sa transpuna filmul in lumea reala si sa pastreze veridicitatea materialului.” Kleiner adauga: “Il respect enorm pe Marc ca regizor; a facut filme extrem de diferite, dar unite de teme comune, precum familia, iubirea, pierderea. Si-a adus propria contributie la film, un ton uman si ne-a placut ca nu a privit subiectul cu notiuni preconcepute.”
   

Plan B i-a trimis cartea lui Forster, iar acesta a fost si el cucerit: “A fost o lectura extraordinara; trata teme care ma intereseaza. M-am intalnit apoi cu cei de la Plan B si am inceput discutiile pe teme creative. Ei deja aveau un scenariu in acel punct; mi l-au dat si mie, si acesta a fost inceputul discutiilor noastre care au dus la aparitia acestui film.”

“Nu stiu pe nimeni care sa nu fi auzit de zombie in vremurile noastre. Ii vad in reclame in New Yorker, care ofera kituri de supravietuire in caz de atac al unor zombie. Miscarea “Occupy Wall Street” a invocat mitologia “zombie”, si apoi, evident, avem imensul succes al serialului “The Walking Dead”, care are cel mai mare rating din istoria televiziunii pe cablu. In plus, oamenii de azi sunt legati de monitoarele si de castile lor, aratand ca niste zombie in cel mai strict sens – merg pe strada ca niste zombie, nu mai interactioneaza unii cu altii. Pentru mine, Ziua Z: Apocalipsa e un film intens, realist, dar si spectaculos si feroce. Sper ca publicul va fi satisfacut.”, mai spune Gardner.
 

Protagonistul este Gerry Lane, un fost investigator ONU, interpretat de Brad Pitt. “Gerry a fost prin toate zonele fierbinti ale lumii – Rwanda, Bosnia – locuri extraordinar de periculoase, marcate de cize si conflicte. Acum s-a retras pentru a se concentra pe familie si ca sa dedice mai mult timp familiei. Dar, cand se declanseaza epidemia de zombie, fostul sau angajator il contacteaza pentru ca e convins ca Gerry e singurul om potrivit pentru cea mai grea misiune: sa gaseasca pacientul zero, locul de unde a pornit epidemia. Asadar, am ales ca filmul sa fie povestit prin vocea lui. Pentru mine a fost foarte important sa construim filmul in jurul acestei teme.”, spune Marc Forster.  In Brad Pitt Forster a gasit aliatul ideal si in fata, dar si in spatele camerelor de filmat.

“A fost o experienta incredibila sa lucrez cu Brad. E un actor sublim si un artist adevarat cu un gust impecabil. Are un simt real a ceea ce functioneaza sau nu. Noi nu faceam un documentar, ci un film, dar, in acelasi timp, am vrut sa ramanem ancorati in realitate, iar el se pricepe de minune. Amandoi am facut ceva cu totul nou si pentru amandoi a fost o incercare, sa lucram cu un gen care nu ne era familiar si sa incercam sa facem ceva proaspat si nou. Mi-a placut la nebunie tot procesul, nu mi-as fi dorit un partener de productie mai bun.”, spune Forster. Despre personajul sau, Pitt spune: “Gerry nu poate zbura, nu bate tipi rai, nu are superputeri. E un tata cu o dorinta apriga de a-si salva familia. Pentru asta nu se poate baza decat pe intelectul sau, pe instincte si experienta.”

Pentru rolul lui Karen, sotia lui Gerry, realizatorii cautau pe cineva “care sa aiba forta si vulnearbilitate in egala masura. Pentru ca atunci cand el pleaca,  Karen trebuie sa fie capabila sa-si protejeze copiii, chiar daca totul in jurul lor se prabuseste.
Mireille Enos a fost cea care a intruchipat aceste calitati: “A venit, si-a citit rolul si a fost atat de frumos si de natural; am vazut imediat ca stapaneste toate acele nuante fine ale personajului.”, spune Forster.

Ziua Z: Apocalipsa e cel mai important film la care Enos a lucrat pana acum; actrita isi descrie experienta ca fiind “incitanta si surprinzatoare”, in mare parte datorita abordarii lui Forster:  “Marc e un om atat de bland si de atent; te face sa te simti complet in largul tau. Pe platou a fost o atmosfera de respect, caldura si colaborare. Pentru mine a fost un dar sa lucrez cu el. Eram intr-un film de actiune de mare anvergura, dar scenele pe care le-am avut cu Brad au fost intime si subtile, asta pentru ca Marc era cel care spunea povestea. Stie sa gaseasca acel mici “perle umane”, cum le spune el. A fost cum nu se putea mai bine.”

Actrita spune despre Brad Pitt: “Este un actor extraordinar de generos, de deschis, care stie sa ia lucrurile usor, si care aduce multe rasete pe platou. Si poti sa vezi cum se gandeste in permanenta la poveste si la cel mai bun mod de a o spune.”
Brad Pitt ii intoarce cuvintele de apreciere: “Mireille este un partener excelent la filmari. Multe din scenele de familie sunt filmate brut, ceea ce cere o mare intelegere a momentului si instincte de raspuns rapid. Mireille poate intruchipa iubirea unei mame, pentru a se transforma pe loc apoi intr-o o leoaica ce isi apara puii. Ca in orice relatie cu adevarat buna, ea duce jumatate din greutate si este un aliat adevarat.”

Ziua Z: Apocalipsa pune in valoare conditia umana prin prisma relatiei calde dintre Gerry si familia sa, de langa care pleaca impotriva vointei sale. De aceea era important ca scenele cu care incepe filmul, cu Gerry, sotia si cele doua fetite, interpretate de Sterling Jerins si Abigail Hargrove, sa fie jucause, pline de caldura si realiste. Spectatorii trebuia sa simta legatura dintre ei pentru ca, nu peste mult timp, lumea asa cum o stiau va lua sfarsit intr-un mod violent si infricosator.

Calatorie in jurul lumii

Pentru a tine pasul cu vanatoarea transcontinentala a lui Gerry Lane pentru a gasi leacul panemiei care se raspandeste in toata lumea, realizatorii au filma in locuri indepartate unele de celalalte, pe mare sau la sol. In film, totul incepe la Philadelphia, iar in realitate scenele au fost filmate la Glasgow, si, desi cele doua orase sunt, efectiv, la poluri opuse, au o arhitectura similara, folosindu-se si modificari pe computer. Orasul Glasgow a fost extrem de primitor cu actorii, echipa, dar si cu cele cateva sute de figuranti de care era nevoie in scenele in care oamenii care se transforma in zombie incep sa inunde strazile: “La inceputul secventei, cand eram pe strazi mai mici, aveam cam 200 de oamenic are sa faca strazile sa para aglomerate. Pe masura ce inaintam cu scenele de haos, ajunsesem la 700 de oameni. Am avut mare noroc ca am dat peste o cladire a Bancii Scotiei care era complet dezafectata, pentru ca acolo se puteau adaposti cei 700 de oameni intre cadre”., spune Harm.

Cel care a orchestrat mare parte din haosul cu zombie a fost veteranul regizor secund Simon Crane. “Marc a vrut neaparat ca scena sa fie spectaculoasa, si sa aratam scara impresionanta la care se petrecea devastarea, asa ca am incercat, pe cat posibil, sa prindem totul pe camere. Am abordat atacul cu zombie ca pe un atac al unei haite de caini turbati care alergau si doborau oamenii. Am incercat sa aratam teroarea pe care o aduceau.”, spune Crane. “Am distrus peste 150 de masini diferite. Am distrus un camion de salubritate si am lovit Volvo in care se afla Brad de o ambulanta, dar si de alte obstacole. Orasul a fost grozav; au inchis pentru noi strazi intregi pentru scenele cu ciocniri de masini in fata acelor cladiri cunoscute. A fost fantastic.”, mai spune acesta.

Numarul imens de figuranti a pus nenumarate probleme. “Au fost mii si mii de figuranti in film. Am avut scene de mase in Malta, unde s-a filmat segmentul din Israel. Au fost scene imense in Philadelphia, filmate la Glasgow. Secventa cu avionul a cerut 150 de oameni care sa umple interiorul avionului si cinci zile de filmare. Aceste scene au fost complicate de faptul ca printre oameni trebuia sa fie foarte zombie, ceea ce a necesitat enorm de multa muna de machiaj si costume. Daca ai nevoie de 500 de oameni care trebuie sa arate intr-un anume fel, atunci ai nevoie de enorm de multi oameni care sa-i faca sa arate asa rapid. Intr-o zi filmam cu platoul plin si-mi amintesc ca, pur si simplu, nu mai aveai loc sa te misti. Cateva ore mai incolo i-am trimis pe zombie intr-o pauza, pentru ca aveam altceva de filmat cu Brad si cu cativa altii, si ni s-a parut ca platoul arata ca un teren parasit. A fost nostim.”, spune producatorul Ian Bryce.

Cum au fost creati zombii

Desigur ca cea mai delicata parte a filmului au constituit-o zombie. Forster, impreuna cu compania producatoare, au dorit sa onoreze genul, dar sa lucreze ingraditi de limitarile lui, si sa creeze o poveste originala. Forster explica: “Cand vine vorba de filme cu zombie, toata lumea se indreapta spre filmele lui George Romero, pentru ca sunt simbolice. Mai recent a fost “28 Days Later”. Noi am vrut sa facem ceva nou pornind de la cadrul existent. Am pastrat unele elemente clasice cu zombie, dar miscarile si motivatiile lor in filmul nostru sunt complet diferite.”

Mai precis, realizatorii au folosit teoria “furnicarului”, un model de comportament observat in natura: “Era ca si cum un furnicar sau un stol de pasari se msica impreuna. Au un soi de inteligenta care-I face sa se miste intr-un anume fel. Nu e o inteligenta propriu-zisa, pentru ca sunt morti, dar ni s-a parut interesant sa-i vedem cum reactioneaza cu acest spirit de furnicar. Au o constiinta inconstienta. Cand se misca isteric sunt cei mai periculosi, dar altfel, ei nu sunt intotdeauna periculosi. In filmul nostru, cel mai de temut sunt atunci cand sunt amortiti. Cand nu sunt provocati, stagneaza, sunt inceti si ratacesc aiurea. Cand incepe nebunia, e precum cu rechinii care simt sange. Cand simt ca au ceva de atacat, se napustesc, iar noi aratam de la inceput ca sunt atrasi de sunete.”, spune Forster.

“Am creat povestea din spatele armatelor de zombie in stiinta. Am angajat consultanti care ne-au vorbit despre orice, de la boli infectioase la comportamentul tip “stup” si la mecanismele lor fiziologice de aparare. Ne-au spus cum oamenii sau animalele se protejeaza fata de un parazit, de exemplu, si cum ii supravietuiesc. Intr-o a doua faza am inceput sa ne gandim cum sa aratam toate acestea. ”, spune Gardner.

Pentru a crea legiunile de zombie, echpa a apelat la o combinatie de efecte speciale create de oameni din diverse domenii – dansatori, cascadori, specialisti recuziteri, machiori, specialisti in CGI; de asemenea, miscarile de camera au fost cu coregrafiate cu mare grija. Un zombie nu aparea si in alta scena; fiecare avea propriul sau dans, iar cea care a avut grija de coregrafia lor a fost Alexandra Reynolds. Primul om pe care il vedem cum cade prada infectiei zombie este Ryen Perkins-Gangnes, specialist in miscare.

Alexandra Reynolds a lucrat impreuna cu regizorul de animatie Andy Jones, si cu “trupa” ei de zombie pentru a explora si a rafina miscarile; pentru aceasta a facut o munca intensa de documentare. “Am cautat in jurnale medicale victoriene; am cercetat cum intra in soc si paralizie corpul uman. Tot timpul am cautat ceva ce nu mai seamana a fiinta umana, dar care sa ramana la granita posibilului. Nu am vrut sa cream ceva fantezist, ci sa fie sumbru si realist. Marc mi-a cerut sa improvizez si sa experimentez pentru a gasi un limbaj nou.”
Creatorul de costume Mayes Rubeo a contribuit si el la crearea acestui nou limbaj, creand un stil specific fiecarui zombie: “Am vrut sa aratam procesul transformarii din fiinta umana in zombie. Nu toti au aceeasi muscatura, nu toti sufera sau sunt traumatizati in acelasi fel. Daca va uitati atent, fiecare zombie din filmul nostru are un stil personal, garderoba e invechita diferit, cantitatea de sange, la felm, hainele sunt altfel deteriorate. Am vrut ca fiecare zombie sa arate un stadiu diferit de zombificare. Toate ideile au venit de la regizorul nostru, Marc Forster, care a supervizat aceasta imensa si dificila operatiune.”

Aceasta atentie pentru detalii se poate vedea si in scenele cu planuri largi in care legiuni de zombie se catara unul peste celalalt, incercand sa escaladeze un zid “impenetrabil”.  Forster a preferat in multe cazuri sa nu apeleze la miscari tremurate ale camerei si sa traga cadre mai stabile. Pe langa filmarile traditionale cu macara, s-a filmat si din elicopter: “Am filmat mult din elicopter mai ales in Malta. A fost nevoie, pentru a cuprinde vastitatea planurilor de filmat.”, spune Bryce.

In Romania, World War Z ajunge pe 21 iunie si este distribuit de RoImage 2000.