marime text: Mareste fontul Micsoreaza fontul

Filmul Argo al lui Ben Affleck, ovationat in Spania: cum au reusit CIA-ul si Hollywood-ul sa realizeze cea mai indrazneata misiune de salvare din istorie

Cum a pacalit CIA Hollywood-ul cu un film fals? La Hollywood aparentele conteaza mai mult ca oriunde in lume. Povestea din spatele filmului Argo a lui Ben Affleck este prea ciudata pentru a putea fi inventata.

Filmul Argo al lui Ben Affleck, ovationat in Spania: cum au reusit CIA-ul si Hollywood-ul sa realizeze cea mai indrazneata misiune de salvare din istorie

Dupa o pauza de doi ani Ben Affleck s-a intors ca actor si regizor cu filmul “Argo”, care spune povestea rapirii unor diplomati americani in 1979 si operatiunea incredibila a CIA pentru a-i elibera pe sase dintre refugiati la ambasada Canadei.


“Aceasta este o poveste ce nu ar fi credibila deloc daca nu s-ar baza pe fapte reale”, a declarat actorul-regizor, al carui film a fost salutat cu ovatii in timpul prezentarii de sambata trecuta in afara concursului la Festivalul de la San Sebastian, in nord-vestul Spaniei.


Filmul este inspirat dintr-un dosar recent declasificat: o operatiune a CIA si a autoritatilor canadiene de a elibera sase americani luati ostatici in ambasada Statelor Unite din Teheran. La 4 noiembrie 1979, militanti islamisti au luat cu asalt ambasada SUA din Teheran si au luat ostatici 52 de angajati, dintre care sase au reusit sa scape si sa se refugieze la ambasada Canadei.

Ben Affleck il intruchipeaza pe un specialist al CIA, Tony Mendez, care a conceput un plan de a-i evacua pe cei sase americani. El pretinde a fi producatorul unui film canadian, “Argo”, turnat cu echipa celor sase americani pe care vrea sa ii scoata din Iran. "Daca vrei sa vinzi o minciuna, cheama presa sa o faca pentru tine", asa suna o  fraza cinica spusa de Alan Arkin in noul film al lui Affleck.


Presa americana de la Hollywood a jucat un rol capital in aceasta "farsa" pusa la cale de CIA. In ianuarie 1980,  celebra revista de film, The Hollywood Reporter era plina de reclame ce promovau competitorii la Oscar de la vremea respectiva. Printre reclamele la "Kramer vs. Kramer" sau "Love at First Bite", revista anunta debutul filmarilor la pelicula numita "Argo" descrisa ca o "conflagratie cosmica ale carei filmari incep in martie".

In realitate nu exista un astfel de film... cel putin nu acum 30 de ani. Toata publicitatea facea parte din "minciuna" vanduta de CIA pentru a crea cadrul unei operatiuni de salvare nebunesti si total iesita din comun.


In spatele ei a stat un expert CIA, pe nume Tony Mendez care a fost creierul operatiunii. Acesta si-a povestit aventurile in 1997,dupa ce informatiile misiunii au fost declasificate, intr-o carte numita "Argo: How the CIA and Hollywood Pulled Off the Most Audacious Rescue in History."


In filmul Argo ce va avea premiera in Romania pe 9 noiembrie, Tony Mendez este interpretat de Ben Affleck iar mana sa dreapta in acest plan - John Chambers, un specialist in efecte vizuale premiat cu Oscar pentru munca la "Planet of the Apes" in 1968, este interpretat de John Goodman.


Articolul despre filmul Argo din 1980, in Hollywood Reporter

 

Mendez si Chambers au pus bazele unui plan aproape ireal de a-i salva pe cei 6 ostatici americani: au inventat un film ale carui filmari aveau sa-i duca in Iran, unde prizonierii americani urmau sa pozeze in actori. Acestia aveau nevoie de noi identitati si pasapoarte daca vroiau sa scape vii din Iran. Aici intra pe fir Tony Mendez, care era si expert in deghizari.


Pentru ca Argo sa fie credibil, acestia nu si-au asumat riscuri si mai mari si au creat o companie de film reala, o echipa de productie, un scenariu, studiouri iar ei s-au dat drept producatori de film. In misiunea lor au apelat la oameni cu nume in industria filmului ca Robert Sidell un makeup artist care a lucrat la E.T. The Extra-Terrestrial. In 1980, Hollywood Reporter anunta intr-un material cum doi make-up artisti au decis sa produca filmul SF Argo. Informatiile din articol sustineau ca filmul este in totalitate produs in strainatate, studioul era Six Pictures si existau chiar si declaratii ale realizatorilor filmului, John Chambers si Robert Sidell, in care povesteau cum au ajuns sa fie implicati si sa produca pelicula.

 

In anii '70 Barry Ira Geller, un producator tanar visa sa ecranizeze romanul "Lord of Light" al autorului Roger Zelazny (publicat in 1967) a carui actiune se petrecea pe o planeta indepartata. In viziunea sa "Lord of Light"  putea ajunge piatra de temelie a unui imperiu asemanator cu Disney. Inarmat cu un script acesta a apelat la un artist de benzi desenate Jack Kirby (care ulterior a devenit co-creator al benzilor desenate X-men si impreuna cu Joe Simon a creat benzile desenate Captain America de la Marvel) ce urma sa-i creeze lumea fantastica din pelicula.

 

Barry Ira Geller l-a luat in echipa sa pe John Chambers,  insa planurile sale s-au spulberat atunci cand a fost arestat in toamna lui 1979 pentru frauda dupa ce un coleg al sau a furat 50.000 de $ de pe urma unor tranzactii cu terenuri in care erau implicate nume mafiote. Destinul parea sa fie de partea celor de la CIA. Dupa acest episod, John Chambers a depus scenariul si decorurile care ar fi trebuit folosite pentru filmul "Lord of Light" in bratele celor de la CIA care au redenumit filmul Argo si s-au folosit de el pentru misiune.

 

Cu un buget de 10.000 de dolari, Mendez, Sidell si Chambers au format compania de productie Studio Six (dupa numele celor 6 americani tinuti prizonieri), si-au creat o echipa care avea de la sediu si secretara pana la carti de vizita si au inceput sa dea interviuri in presa in care sa vorbeasca despre film pentru ca totul sa para autentic. Oricat de lipsit de sanse parea, planul a functionat, iar dupa ce au reusit sa-i scoata pe americani din Iran,  filmul "Argo" a fost pur si simplu amanat - aceasta fiind explicatia oficiala oferita presei care cauta informatii.

 

Barry Ira Geller care, in prezent, conduce o companie de software inca detine drepturile asupra cartii "Lord of Light" si a declarat recent pentru Hollywood Reporter ca inca viseaza sa faca un film,  dar ca are nevoie un producator, de unul "cu viziune". Geller dovedeste inca o data ca la Hollywood visele mor greu.


Galerie foto

Ultimele trailere adaugate


Modifică setările cookies