marime text: Mareste fontul Micsoreaza fontul

Toata lumea din familia noastra: o jumatate din scheletul din dulap

Radu Jude expune publicul, sub anestezia unei comedii amarui, la un portret de tata, ex-sot si barbat oribil. Cand anestezicul isi pierde efectul, regizorul si portretul lui se blocheaza.

Toata lumea din familia noastra: o jumatate din scheletul din dulap

articole relationate

 

   De la cel mai premiat scurtmetraj romanesc din istorie – Lampa cu caciula din 2007 – Radu Jude a facut saltul catre lungmetraj cu Cea mai fericita fata din lume, un titlu pe care l-a regizat si coscris. Rezultatul a fost modest spre slab, in primul rand din cauza unei povesti fara greutate, labartate sforaitor pe durata a 90 de minute. Toata lumea din familia noastra debuteaza cu un cadru in care personajul principal bea, bea, bea… dintr-o sticla de apa plata.  Trimiterea la propria sa creatie anterioara se dovedeste insa de bun augur pentru ca aici Radu Jude si Cristina Sabau reusesc o naratiune care, in ciuda catorva momente neverosimile, are miez si tine spectatorul in priza. 

    Proiectat minimalist - majoritatea actiunii se desfasoara in 3 incaperi ale unui apartament, fara coloana sonora si cu o singura camera de filmat care se plimba de la un personaj la altul, Toata lumea din familia noastra contrariaza privitorul cu stilul agitat si dialogurile bombastice.

    In primul sfert de ora, asistand la conversatiile tata-fiu dintre dl. Vizureanu (Alexandru Arsinel) si Marius (Serban Pavlu), domna Vizureanu (Stela Popescu) trage o concluzie: "Amandoi vorbiti ca din carti". Doamna Vizureanu, va dau perfecta dreptate! Cu chiu cu vai Marius face rost de la tatal sau de cheile unei masini cu care merge sa-si colecteze (da, acesta e verbul corect!) fiica. Interpreta micutei Sofia uita din cand in cand sa vorbeasca cu interlocutorul si trage cu ochiul catre camera de filmat.  

    Ajuns acasa la fosta sotie Marius ii intalneste pe Aurel (Gabriel Spahiu), noul partener al femeii, si pe mama soacra poreclita dragalas Bursucu' (Tamara Buciuceanu). Otilia (Mihaela Sarbu) apare cu intarziere. Urmeaza cateva evenimente-puseuri in care scenaristii nu renunta la suculenta verbala neoasa (replici gen “gura bate curul”) care prinde la publicul spectator, dar nu rezolva cateva nonreactii ale personajelor ce devin dificil de inghitit. Ce copil sta cuminte si ascultator pe genunchii tatalui cand isi vede mama legata fedeles? Ce bunica si mama accepta spasita o desfasurare atat de halucinanta de fapte? Sa presupunem totusi ca loviturile aplicate, politele platite, vorbele grele spuse si gesturile disperate contureaza un antierou in nuante din ce in ce mai apasatoare si veridice. Iar apoi? Apoi, cu toate personajele puse pe "mute" si ramas fara haina aparentei comice, Jude simuleaza un final pentru a-si proteja spectatorul. Ar fi putut face mult mai mult.

   Verdict: 2½/5, acceptabil

   Pentru: spectatori de film romanesc cu pretentii moderate



Modifică setările cookies