Si ei fac lucruri trasnite. Vezi care sunt cei mai buni regizori excentrici

 Obligarea actorilor sa se lupte cu lei sau interzicerea acestora sa mearga in cluburi sunt doar cateva cerinte bizare ale oamenilor din spatele camerelor de filmat. Criteriile selectiei sunt trei la numar: filmele, cererile de pe platoruile de filmare si viata personala.

10. Akira Kurosawa

Unul dintre cei mai influentabili artisti ai sec . XX japonezul Akira Kurosawa are in palmaresul sau 30 de filme. “Seven Samurai” (1954) este considerat unul dintre cele mai bune filme de actiune. Cu “Rashomon” (1951) a atras atentia publicului international si este pionierul unei noi forme narative cunoscuta ca “efectul Rashomon”.

Akira Kurosawa este un perfectionist. Porecla sa “Tenno” adica “Imparat” reflecta stilul sau dictatorial. Multe povesti au facut inconjurul lumii filmului: la filmarile filmului "Rashomon", in secventa ploii, pentru un cadru perfect a amestecat apa cu cerneala si a folosti masinile pompierilor. In “Throne of Blood” a folosit sageti adevarate pe care arcasi profesionisti le trageau in personajul principal.

La filmari era crud cu echipa. Avea o tehnica in care alegea un actor pe care-l jignea si la care urla in mod special. Ideea era ca ceilalti sa fie motivati pentru o mai buna performanta.

Alte filme: “Ikiru” (1952), “It’s a Wonderful Life” (1946) “The Hidden Fortress”(1958), “Yojimbo”(1961)

9. Lars Von Trier

Regizorul danez este unul dintre cele mai controversate personalitati ale deceniului. A inceput sa faca filme la 11 ani si de atunci nu s-a mai oprit. Filmele sale cerebrale si extrem de grafice, cum sunt drama “The Element of Crime” (1984) “Antichrist” au facut inconjurul planetei. A fost unul dintre fondatorii miscarii Dogma 95 care sustinea purificarea filmului prin utilizarea redusa a efectelor.

In “Idiots” si “Antichrst” scenele de sex sunt reale. Casa sa de productie este prima care a produs filme porno hardcore. De obicei isi dezbraca actorii total in fata camerei.

Si totusi e un catolic devotat.
Foloseste numai camere digitale, uneori dificil de filmat. In “Dancer in the Dark”, drama muzicala ce o are in rolul principal pe Bjork, a fost filmata cu 100 de camere. La capitolul fobii sta bine, cea mai mare este frica de zbor, de aceea filmele sale sunt realizate ori in Danemarca, ori in Suedia. Cand merge la festivaluri conduce.

Alte filme: “Europa”, “Dogville”, “Breaking the Waves” 

8. Orson Welles

Este unul dintre cei mai importanti cineasti cu o colectie impresionanta de filme. Capodopere precum “Citizen Kane” (1941) si “The Magnificent Ambersons “ (1942) sunt recunoscute ca filme de referinta din istorie care au pus pietre de temelie in evolutia filmului ca arta.

Legenda carierei lui Welles a facut inconjurul lumii. Pe langa talentul incredibil avea si un orgoliu nemasurat. El a fost numit “copilul teribil” al Hollywoodului care din cauza caracterului sau a obtinut cu greu finantari pentru filmele sale.

Era cunoscut ca fiind un regizor dificil, meticulos si obsedat de control. Din pacate avea si obiceiul de a nu-si respecta angajamentele sau de a intarsia. In anii batranetii a aparut in reclame pentru a se putea intretine, dar si pentru a putea continua filmele. O figura bombastica si narcisista, Welles a fost unul dintre cele mai interesante, intrigante si fascinante personalitati din lumea filmului.

Alte filme: “Othello”, “Crimes at Midnight”, “The Touch of Evil”

7. John Waters
Socant, deranjant, John Waters a fost o figura care a ingrozit si delectat publicul pentru mult timp. Filme precum infamul “Pink Flamingos” (1972) sau “Mondo Trasho” au reusit sa socheze. S-a indreptat apoi spre filme mainstream, cel mai cunoscut fiind “Hairspray” din 1988.

John Waters este unul dintre cei mai murdari regizori in viata si se mandreste cu asta. Filmele sale au ca teme homosexualitatea, probleme legate de genul sexual si de valorile culturale nonconformiste. Este cunoscut pentru alegerile sale in materie de actori: criminali condamnati si staruri porno. Pe Divine, un icon al miscarii nonconformiste, a pus-o sa manance rahat de caine in “Pink Flamingos”, iar asta face parte din programul uzual al lui Waters prin care socheaza publicul.

Alte filme: scurt metrajul “No Smocking”, “Hag in a Black Leather Jacket”, “Eat Your Makeup”, “Roman Candles”

6. Stanley Kubrick
Filmele sale au devenit pietre de temelie in cinematografie, fiind un regizor de referinta care influenteaza si astazi tinerii cineasti. Regizor complex ce a cochetat cu mai multe genuri: razboi, “Paths of Glory” (1957) si “Full Metal Jacket” (1987), SF, “2001: A Space Odyssey” (1968) si “A Clockwork Orange” (1972), unul dintre cele mai bune filme horror “The Shining" (1980) si comedia “Dr. Stangelove” (1964). A excelat cu filme de epoca precum “Spartacus” (1960) si “Barry Lyndon” (1975), considerat de Martin Scorsese unul dintre cele mai valoroase filme.

Kubrick a purtat cu el eticheta ca fiind unul dintre cei mai dificili regizori cu care se poate lucra din cauza tendintei obsesiv-compulsive de a atinge perfectionismul. Pe cand in familie era fermecator, cu oamenii cu care lucra se comporta nepoliticos. Nu-si respecta colegii de munca si nici oamenii de pe platou, avea un ego nemasurat si considera ca viziunea sa este cea mai importanta.

Tragea duble nenumarate pentru un singur cadru, Shelley Duvall a tras 127 de duble pentru o scena din “The Shining”, actrita a inceput sa-si piarda parul din cauza stresului la care era supusa.

5. Cecil B. DeMille
Unul dintre primii regizori ai Hollywood-ului, a regizat unele dintre cele mai mari filme cu cele mai mari bugete din istorie. A pornit de la filmele mute si a ajuns pana la procesul primitiv al filmarilor color. Opera sa este formata din  adaptari dupa pilde biblice: “The Ten Commandments” (1923), “The Ten Commandments” remake cu Charlton Heston (1956), “The King of Kings” (1927) si “Samson si Delilah” (1949).

Tiranul DeMille cerea dedicare absoluta din partea membrilor echipei, uneori ii punea sa semneze contracte prohibitive care le interziceau orice gest necuviincios, cum ar fi balurile, cluburile de noapte sau plimbarile cu decapotabilele. Timp de 5 ani pentru pastrarea puritatii sufletului.

Ii mai obliga pe actori sa se supuna unor riscuri fizice si daca refuzau acesta se descotorosea de ei. In “Samson si Delilah” actorul Victor Mature a refuzat sa se lupte cu un leu viu (chiar daca era bland si fara dinti) si asa a reusit sa-i castige antipatia regizorului.

Avea un simt al umorului ciudat, la o scena cu o lupta a spus ca o sa foloseasca gloante adevarate pentru a evita costurile suplimentare. Constient de reputatia sa purta cu el un bici si cizme mari din piele.

Alte filme: “North West Mounted Police”, “Union Pacific”, “The Crusades”

 
4. Harmony Korine
Unul dintre cei mai bizari si obscuri regizori, a debutat scriind scenariul filmului “Kids”, in 1995, regizat de Larry Clarck. Apoi a regizat propriile proiecte ciudate cum ar fi “Gummo” (1997) sau “Julien Donkey-Boy”(1999). Filmele sale au un umor negru si scene absurde.

Printre temele favorite se numara: copilariile traumatizate, bolile mentale sau saracia. Este neconventional in exprimarea narativa a filmelor, cu tente suprarealiste si structura non lineara. Un artist underground cu cateva premii la activ si aprecieri de la alti regizori consacrati: Gus Van Sant sau Wener Herzog.

Imaginile sale sunt vulgare si explicite. In filmul “Gummo” o pisica este ucisa in fata camerei, iar in “Kids” veti vedea adolescenti care fac abuz de droguri si sex.

A declarat ca vrea sa moara pentru cinema si aproape a reusit cu filmul “Fight Harm” in care se duce si atrage oameni necunoscuti in lupte de strada adevarate. Dupa sase batai a fost atat de ranit, ca a trebuit sa fie spitalizat si obligat sa renunte la proiect.

Alte filme: “Mister Lonely” , “Trash Humpers”

3. John Ford
Singurul om din istorie care a castigat patru premii Oscar este cel care a inventat genul western. Are in filmografie peste 140 de filme, el este pionierul unor tipologii care diferentiaza stilul western de alte stiluri. “Stagecoach” (1939)
a ridicat genul la rang de arta.

A ajutat la stabilirea limbajului cinematografic si la imbogatirea tehnicilor de filmare. Orson Welles si Ingmar Bergman il considera un model si il numesc unul dintre cei mai mari regizori din lume.

Pe langa apucaturile artistice specific,e Ford era ca o napasta batrana. Este singura persoana care l-a facut pe John Wayne sa planga. Avea o reputatie proasta in ceea ce priveste comportamentul fata de actori pe care-i jignea si de care-si batea joc.In ciuda caracterului dur, John Ford a fost un om sentimental si bun, facea gesturi caritabile, dar dupa ce umilea zdravan in public.

Alte filme: “The Searchers” (1956), “The Man Who Shot Liberty Valance” (1962), “Fort Apache” (1948).

2. Howard Hughes
Cand nu inova in domeniul aviatiei, castiga reputatie in domeniul cinematografiei si nu oricum, ci in calitate de geniu. Cu primele doua filme “Everybody’s Acting” (1927) si “Two Arabian Knights” (1928) a dat lovitura si a cunoscut succesul. A facut cateva filme controversate care au avut bugete ridicate “Hell’s Angels” (1930) si “The Outlaw” (1943).

Cariera sa a fost scurta, dar de impact in domeniul cinematografic. Si-a castigat locul in top datorita bolii sale obsesiv-compulsive. Era alunecos si isi schimba des starile emotionale, iar cel mai cunoscut incident de acest gen a fost cand s-a incuiat timp de patru luni intr-o camera. S-a hranit doar cu ciocolata si lapte si si-a stocat urina si fecalele in sticle goale.Vedea bobine intregi de filme, complet gol. Nu s-a spalat deloc.

A vazut filmul “Ice Station Zebra” de 150 de ori, pe repeat.
Si totusi, acest comportament se poate pune pe seama bolii sale mentale.

A produs: Scarface: The Shame of the Nation (1932)

1. Werner Herzog
Numara aproape 50 de ani de cariera si face parte din Noul Val German, Herzog este o emblem a cinematografiei.

Documentarist si regizor de fictiune, a realizat primul film cu o camera furata de la scoala. Apoi a cunoscut notorietatea datorita peliculei sale hipnotice, atragatoare si eclectice: "Fitzcarraldo" din 1982.

Regizorul lucreaza la Hollywood si contrazice teoria ca strainii isi pierd valoarea, el ramanad inca nestingherit din punct de vedere artistic. In 2005 a realizat faimosul documentar “Grizzly Man”,  si in 2009 “Bad Lieutenant: Port of Call, New Orleans” cu Nicolas Cage.

Lista nebuniilor este aproape infinita.
Ii plac filmele care ii pun viata in pericol si care par imposibil de realizat. In filmul “Aguirre” intreaga echipa a fost pe raul Amazon, in bacuri, la un pas sa se inece. In “Fitzcarraldo” a fost la un pas sa omoare sute de bastinasi pe care i-a pus sa traga un vapor de 320 de tone pe un munte. Echipa a fost atacata de localnicii neprietenosi.

O alta locatie ciudata a fost un vulcan care era gata-gata sa erupa, “La Soufrière” (1977).
Isi alege oameni ciudati, duali si dificili: oameni bolnavi mental, pitici si Klaus Kinski (cu care a lucrat la cinci filme) si cu care a avut o relatie tumultoasa de prietenie.
Regizorul impinge limitele, de fapt, nu cunoaste limitele si porneste in calatoria sa filmica cu un curaj nemasurat si cu sclipirea de geniu.

Alte filme: "The Wrath of God” (1972), "The Enigma of Kaspar Hause", "Stroszek" (1977)

Sursa: toptenz.net