Ads by IBU ProTV
marime text: Mareste fontul Micsoreaza fontul

O scurta istorie a Hollywood-ului. Prima parte: inceputurile. De la ghetou catre fabrica de vise 

Cum a ajuns o localitate obscura  centrul cinematografiei mondiale si una dintre cele mai puternice forte din lume? Istoria incepe, culmea, foarte aproape de noi - in inima Europei...

O scurta istorie a Hollywood-ului. Prima parte: inceputurile. De la ghetou catre fabrica de vise

 



Samuel Goldwyn.

William Fox.

Adolph Zukor.

Louis B. Mayer.

Harry, Albert, Samuel si Jack Warner.


   Ce au in comun toti acestia? In primul rand radacinile familiale est-europene. Va vine sa credeti sau nu, atotputernicul Hollywood isi are cea mai importanta origine intr-o arie de mai putin de 500 de kilometri patrati din centrul si estul Europei. Toti cei numiti mai sus s-au nascut in Polonia, Ungaria, Germania sau Belarusul de astazi si toti au emigrat in America incercand sa-si contruiasca o viata mai buna, ferita de aversiunea fata de evrei din Europa acelor timpuri. Ei au fondat ani mai tarziu cinci dintre cele mai mari studiouri care au dominat si domina si astazi lumea filmului: Universal, Paramount, MGM, Fox si Warner.



De la distributie la productie via razboiul cu Thomas Edison

   In America, familiile lor si-au gasit initial locuri de munca in zona comertului, iar aparitia primelor pelicule (desi e mult spus astfel) a reprezentat o oportunitate unica. Detinatori de spatii comerciale cu vad bun, in cartiere sarace, dar foarte populate, ei au investit in a-si transforma localurile in mici sali de cinema poreclite nickelodeons (dupa nickel - fisa de 5 centi care asigura costul unui bilet de intrare la film). Desi nu era deloc o distractie ieftina pentru acele vremuri, sala de cinema s-a dovedit o afacere aducatoare de profit. 



   Totusi, marea masa de spectatori nu avea parte de filme pe gustul ei. Cel mai mare hit la box office-ul vremii a fost Birth of a Nation (1915) – film considerat astazi rasist pentru portretul negativ pe care il face evreilor si persoanelor de culoare. Capii viitoarelor studiouri s-au prins repede ca distributia de film e o afacere cu potential, dar ca lipsiti de parghia productiei, s-ar putea sa nu ajunga prea departe. Mai ales cata vreme continutul de pe ecran nu-i facea pe spectatori sa revina saptamana de saptamana. In plus, era la mintea cocosului ca o afacere controlata de la un capat la altul,  de la productia propriu-zisa la comercializarea titlurilor, putea fi mult, mult mai profitabila.


   Insa in dorinta lor de a produce film toti s-au izbit de Motion Picture Patents Company, ce apara interesele omului de stiinta Thomas Edison. Practic, inventatorul detinea un monopol de fier pe drepturile de a folosi echipamentele tehnice necesare productiei de film, cerea taxe usturatoare si punea restrictii severe. Toate vizionarile de pe coasta de est, de la New York la Chicago, se faceau folosind echipamente patentate de Edison, iar incercarile de a-l fenta esuau mereu: agenti speciali confiscau tot ce gaseau in neregula si pagubele astfel create nu puteau fi recuperate.


Nasterea propriu-zisa


   Asa ca ideea de a fugi cumva – a doua fuga dupa cea a emigrarii – a prins contur. Sigur ca oferta climatica californiana – zilele lungi cu soare prietenos prielnic filmarilor exterioare - si spatiul mai mult decat generos oferit (de care studiourile aveau nevoie pe vremea aceea fiindca ele desemnau la propriu un spatiu care ingloba locatiile, echipamentele si oamenii specializati) au fost criterii importante in alegerea locului, dar un motiv esential al stabilirii lor in ceea ce a devenit astazi generic Hollywood a fost distanta cat mai mare fata de Thomas Edison. 


   Primele tatonari au inceput in 1910, iar grosul noilor veniti au ajuns in California intre 1912 si 1913. Desi in 1915 Edison pierdea in instanta un proces important tocmai legat de brevetele sale pe zona cinematografica, miscarile spre vest aveau sa-si urmeze cursul astfel incat in 1915 Universal City se lauda deja cu primar, politie proprie si toate cele necesare pentru a produce filme cap-coada sub un singur acoperis. Pana in 1920 lucrurile se aseaza pe un fagas stabil, iar studiourile reunite pe coasta de vest incep sa produca zeci si zeci de titluri. Filmul mut e la putere pana in 1927, iar capii studiourilor schimba fundamental directia si mesajul cinematografic. Dar despre toate acestea si despre varsta de aur a Hollywood-ului in a doua parte a scurtei noastre istorii a Hollywood-ului.


Galerie foto


Modifică setările cookies